CVINÁRIE s. f. strofă alcătuită din cinci versuri; cvintet (4). (< fr. quinaire) Vezi definitia »

ORCHESTRÁȚIE, orchestrații, s. f. Arta de a orchestra; transcriere, aranjare pentru orchestră a unei bucăți muzicale prin folosirea mijloacelor tehnice de execuție și a timbrului propriu diverselor instrumente muzicale, în vederea realizării unei sonorități globale. ♦ Felul cum sunt îmbinate diferitele grupuri de instrumente ale unei orchestre (într-o bucată muzicală). – Din fr. orchestration. Vezi definitia »

ENDOESTEZÍE s. f. Sentiment, sensibilitate internă, interioară. [Pr.: -do-es-] – Din fr. endoesthésie. Vezi definitia »

Bíblie (cartea de bază a creștinismului) (Bi-bli-e) s. propriu f., art. Bíblia, g.-d., art. Bíbliei Vezi definitia »

PANTOCLASTÍE s.f. Manie de a distruge totul; mania distrugerii. [Gen. -iei. / cf. it. pantoclastia]. Vezi definitia »