INDIGÓ I. s. m. 1. culoare a spectrului solar, între albastru și violet. 2. colorant albastru-violet, care se extrage din indigofere sau din anilină. 3. hârtie-carbon. II. adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-violet. (< fr., port. indigo) Vezi definitia »

STEGO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „acoperământ”, „acoperiș”. [< fr. stégo-, it. stego-, cf. gr. stegos]. Vezi definitia »

VITILÍGO s. n. discromie caracterizată prin pete albe bine conturate. (< fr. vitiligo) Vezi definitia »

EGO- elem. „eu”, „propria persoană”. (< fr. égo-, cf. lat. ego, eu) Vezi definitia »

AZIGO- elem. „impar, fără soț”. (< fr. azygo-, cf. gr. zygos, par) Vezi definitia »