voiaj, voiajuri s. n. (tox.) stări succesive induse cuiva de consumul unui drog. Vezi definitia »

SUBETÁJ, subetaje, s. n. Strat sau succesiune de straturi care se caracterizează prin individualitate petrografică și paleontologică, alcătuind o subdiviziune a unui etaj geologic. – Sub¹- + etaj (după fr. sous-étage). Vezi definitia »

APARATÁJ, aparataje, s. n. Termen general pentru aparatele diferitelor instalații. – Din aparat (după fr. appareillage). Vezi definitia »

PUDLÁJ s.n. Procedeu (învechit) de obținere a oțelului prin afinarea fontei cu oxigen; pudlare. [< fr. puddlage]. Vezi definitia »

PANDÁJ s. n. 1. unghi făcut cu orizontala de linia cu cea mai mare înclinație a unui strat geologic sau a unui filon. 2. înclinație a unui plan de șistozitate sau de fisură a unei roci. (< fr. pendage) Vezi definitia »