TRIUMFĂTÓR, -OÁRE adj. Care triumfă; învingător, victorios. ♦ (Fig.) Care exprimă o mare încredere în succesul obținut, care arată mulțumirea de a fi biruitor. [Pron. tri-um-. / < triumfa + -(ă)tor]. Vezi definitia »

DEVIATÓR, -OÁRE, deviatori, -oare, s. m. și f. Membru al unui partid politic, care se abate de la linia politică a partidului; deviaționist. [Pr.: -vi-a-] – Din fr. déviateur. Vezi definitia »

ELIMINATÓR, -OÁRE, eliminatori, -oare, adj. (Rar) Eliminatoriu. – Din fr. éliminateur. Vezi definitia »

fotocopiatór (-pi-a-) s. n., pl. fotocopiatoáre Vezi definitia »

ÎNVERZITÓR, -OÁRE, înverzitori, -oare, adj. (Rar) Care înverzește. – Înverzi + suf. -tor. Vezi definitia »