RATANGÍU, ratangíi, s. m. (Fam., joc. sport.) Jucător care ratează (des). (din rata + suf. -angiu) Vezi definitia »

CONSÓRȚIU s.n. I. Participare la domnie în vechea Romă. II. 1. Formă a monopolurilor capitaliste constând în asocierea unor bănci mari sau a unor societăți comerciale pentru efectuarea în comun a unor operații financiare. 2. (Biol.) Ansamblu de organisme legate prin activitatea lor vitală. [Pron. -țiu. / < fr., lat. consortium, cf. germ. Konsortium]. Vezi definitia »

NIÓBIU s. n. Element chimic, metal rar alb-cenușiu, dur, lucios, foarte rezistent la aer și la acțiunea agenților chimici. [Pr.: ni-o-] – Din fr. niobium, germ. Niobium. Vezi definitia »

cichirgíu (cichirgíi), s. m. – Cofetar. Tc. șekerci. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

SÉDIU s. n. 1. loc, clădire unde își desfășoară activitatea o instituție, o organizație etc. 2. (fig.) centru, focar. (< it. sedio, lat. sedium) Vezi definitia »