Definita cuvantului maar
MAÁR s.n. (Geol.) Depresiune rotundă, asemănătoare unui crater de dimensiuni relativ mici, mărginită de un val alcătuit din tufuri vulcanice sau din material care nu este de origine magmatică. [< engl. maar, fr. maar].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu maar
comptoár s.n. (înv.) 1. masă lungă și măsură folosită de negustori; tejghea, tarabă, scrin. 2. birou administrativ, cancelarie. 3. reprezentanță comercială într-o țară străină. Vezi definitia »
SUPRATIPÁR s.n. (Filat.) Inscripție aplicată pe deasupra tiparului obișnuit al unei mărci, cu scopul de a modifica valoarea acesteia sau de a consemna un eveniment; supraimprimare; surșarj. [Pl. -re. / < supra- + tipar]. Vezi definitia »
făgădár, făgădári, s.m. (înv.) cel ce ținea un făgădău (un han, o cârciumă pe drum de țară); hangiu, cârciumar, birtaș. Vezi definitia »
TEGUMENTÁR, -Ă, tegumentari, -e, adj. Care ține de tegument, privitor la tegument. – Din fr. tégumentaire. Vezi definitia »
CLIENTELÁR, -Ă adj. Relativ la clientelă (1) [în DN]; (p. ext.) referitor la raportul care exista între statul roman, ca patron, și populațiile străine care se recunoșteau dependente de autoritatea Romei. [< clientelă + -ar]. Vezi definitia »