FONÍE, s. f. (Rar) Calitate a sunetelor limbii rezultată din vibrarea coardelor vocale în timpul emisiunii lor; sonoritate (a sunetelor limbii). – Din fr. phonie. Vezi definitia »

pernicíe, pernicíi, s.f. (înv.) primejdie, pierzanie, distrugere. Vezi definitia »

BAROGNOZÍE s.f. Posibilitatea de a aprecia, fără a vedea, greutatea obiectelor. [Gen. -iei. / < fr. barognosie, cf. gr. baros – greutate, gnosis – cunoaștere]. Vezi definitia »

CISTOSTOMÍE s. f. deschidere a vezicii urinare la suprafața pielii abdomenului. (< fr. cystostomie) Vezi definitia »

LICHENOLOGÍE s.f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul lichenilor. [Gen. -iei. / < germ. Lichenologie]. Vezi definitia »