VOITÓR, -OÁRE, voitori, -oare, adj. (Înv.; adesea substantivat) Care voiește, care dorește ceva. ◊ Voitor de bine (sau de rău) = care dorește binele (sau răul) cuiva. [Pr.: vo-i] – Voi² + suf. -tor. Vezi definitia »

SUPRAVOLTÓR, supravoltoare, s. n. Sursă de energie electrică legată în serie cu altă sursă de energie electrică, astfel încât tensiunile lor electrice să se adune. – Din fr. survolteur. Vezi definitia »

RADIOCOMENTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Comentator al unui post de radioemisiune. [< radio- + comentator]. Vezi definitia »

POR s.m. 1. Mică deschizătură a pielii, prin care se elimină sudoarea. ♦ Orificiu la unele animale și plante inferioare (rime, pești, ciuperci etc.). 2. Mic gol, gaură mică în masa unui corp solid. [< fr. pore, cf. gr. poros – trecere]. Vezi definitia »

AFINÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor care lucrează la afinare. [Cf. fr. affineur]. Vezi definitia »