Definita cuvantului magnico
MAGNICO s.n. Aliaj de magneziu, nichel și cobalt. [< fr. magnico < mag(neziu) + ni(chel) + co(balt)].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu magnico
PÓCO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Puțin. ◊ Poco a poco = încetul cu încetul, treptat. [< it. poco]. Vezi definitia »
TORACO- v. torace [în DN]. Vezi definitia »
ECO1- elem. „sunet” „ecou”. (< fr. échi-, cf. lat. echo, gr. ekhos, ekho) Vezi definitia »
CO- elem. con1-. Vezi definitia »
TRICÓ s.n. v. tricou. Vezi definitia »