NÍMBUS, (rar) nimbuși, s. m. (Met.) Nimbostratus. – Din fr. nimbus. Vezi definitia »

ÁMBITUS s. n. 1. întindere a unei voci, a unui instrument, de la sunetul cel mai grav până la cel mai acut; diapazon (2). 2. (p. ext.) evantai, gamă (a posibilităților). (< germ. Ambitus, lat. ambitus) Vezi definitia »

RAMFORÍNCUS s. m. reptilă zburătoare fosilă, din ordinul pterozaurienilor, cu cioc lung, dinți puternici și coadă lungă, puternică, terminată cu o paletă. (< fr. rhamphorhynque, lat. ramphorynchus) Vezi definitia »

LÍTUUS s.n. Baston încovoiat pe care îl purtau augurii. [Pron. -tu-us. / < lat. lituus]. Vezi definitia »

MAUS¹ s. n. joc de cărți. (< germ. Maus) Vezi definitia »