OBSERVAȚIÚNE s.f. v. observație. Vezi definitia »

EXEMPȚIÚNE s.f. (Jur.) Privilegiu care dispensează de o obligație, de o datorie etc. [Var. exempție s.f. / < lat. exemptio, fr. exemption]. Vezi definitia »

USCĂCIÚNE s. f. 1. Însușirea de a fi uscat. ♦ Senzație puternică de sete, de căldură, de înecăciune (pe care o simte cineva în gură, în gât etc.). 2. Secetă. – Usca + suf. -ăciune. Vezi definitia »

ALOCUȚIÚNE s.f. 1. Discurs ținut ostașilor de un comandant militar, rege sau împărat. 2. Cuvântare ocazională scurtă. [Var. alocuție s.f. / cf. fr. allocution, lat. allocutio]. Vezi definitia »

CONFLAGRAȚIÚNE s.f. v. conflagrație. Vezi definitia »