UMÍL, -Ă adj. 1. (Despre oameni) Care are sentimentul, conștiința lipsei sale de valoare, a inferiorității lui; smerit, modest. 2. (Fig.) Cu o înfățișare neîngrijită, urâtă. ♦ Neînsemnat; simplu, modest. ♦ Sărac, sărăcăcios. [< lat. humilis, cf. it. umile]. Vezi definitia »

INCOMESTÍBIL, -Ă adj. care nu e bun de mâncat; otrăvitor. (< fr. incomestible) Vezi definitia »

PREDICTÁBIL, -Ă adj. care poate fi pronosticat pe baza unei generalizări științifice. (< engl. predictable) Vezi definitia »

CARBOXÍL s. m. grupare funcțională monovalentă, în acizii organici. (< fr. carboxyle) Vezi definitia »

SPONDÍL, spondili, s. m. (La pl.) Gen de lamelibranhiate cu cochilia formată din două valve inegale și cu două urechiușe; (și la sg.) animal care face parte din acest gen. – Din fr. spondyle. Vezi definitia »