TIRÁN, -Ă, tirani, -e, subst., adj. 1. S. m. Stăpânitor absolut al unui stat sau al unei cetăți grecești din antichitate (care guverna cu cruzime); p. gener. șef de stat care conduce în mod absolut; despot. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care încearcă să-și impună voința în orice împrejurare, care asuprește pe cei din jur; (om) crud, nemilos. – Din ngr. tirannos, fr. tyran. Vezi definitia »

GEOPOLITICIÁN, -Ă s.m. și f. Adept al geopoliticii. ♦ Cercetător al problemelor geopolitice. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / et. incertă]. Vezi definitia »

CIURLÁN, ciurlani, s. m. Plantă cu tulpina foarte ramificată, cu frunze alterne, lungi, subțiri și terminate cu un spin, specifică regiunilor de stepă (Salsola ruthenica). – Et. nec. Vezi definitia »

ciuciuleán, ciuciuléni, s.m. (reg.) pui de crap (mai mic decât ciortanul); ciuciu. Vezi definitia »

MALAIO-POLINEZIÁN, -Ă adj. limbi malaio-polineziene = grup de limbi vorbite din Madagascar până în Insula Paștelui și din sudul Vietnamului până în Noua Zeelandă. (< fr. malayo-polynésien) Vezi definitia »