Definita cuvantului manită
MANÍTĂ s.f. (Chim.) Substanță organică zaharată care se găsește în rășina de frasin și în unele ciuperci, având acțiune laxativă. [< fr. mannite].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu manită
zătúlă, zătúle, s.f. (înv.) zăgaz; oblon. Vezi definitia »
roșeață, roșeți s. f. (intl.) aur. Vezi definitia »
LEGISLATÚRĂ, legislaturi, s. f. Perioadă legală pentru care este ales sau în care a funcționat un organ legislativ (sau organul suprem al puterii). – Din fr. législature. Vezi definitia »
HIGROGRÁMĂ, higrograme, s. f. Diagramă care reprezintă variația umidității aerului. – Din fr. hygrogramme. Vezi definitia »
CONTINGÉNȚĂ s.f. Starea a ceea ce este contingent; atingere, raport, legătură exterioară. [Cf. it. contingenza, fr. contingence]. Vezi definitia »