Definita cuvantului manubriu
MANÚBRIU s.n. 1. Tub la meduze unde se află orificiul buco-anal. 2. Structură anatomică având formă de mâner. ◊ Manubriu sternal = os lat articulat cu sternul. 3. Celulă cilindrică din interiorul anteridiei la unele plante inferioare. [Pron. -briu. / < fr., lat. manubrium – mâner].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu manubriu
pușchíu, pușchíi, s.m. (înv. și reg.) ștrengar, craidon. Vezi definitia »
CEAPOIU, Nichifor (1911-1994, n. Ciocănești, jud. Suceava), inginer agronom, genetician român. Acad. (1974). Studii de genetică și de ameliorare a plantelor; contribuții la dezvoltarea metodelor statistice moderne aplicate în cercetările agricole și biologice. A creat soiuri noi de cînepă și grîu. Vezi definitia »
EMPÓRIU s.n. (Ant.) Agenție comercială într-o țară străină. ♦ Mare magazin universal. [Pron. -riu. / < gr. emporion, cf. fr., lat. emporium]. Vezi definitia »
INTERLÚDIU s. n. 1. episod sau mică piesă muzicală între două secțiuni ale unei lucrări vocale mai ample. ◊ parte a fugii între două expoziții succesive ale subiectului. 2. divertisment dramatic, muzical sau filmat între două părți ale unui spectacol, între două emisiuni televizate; intermediu (2). 3. (fig.) timp intermediar, pauză. (< it. interludio, fr. interlude) Vezi definitia »
STÚDIU s.n. 1. Faptul de a studia; muncă intelectuală care are ca scop însușirea de cunoștințe speciale, aprofundate. ♦ Cercetare, examinare amănunțită și aprofundată a unei probleme, a unui fenomen etc. 2. Lucrare, operă științifică. 3. Schița unui desen, a unei sculpturi proiectate. ♦ Bucată muzicală compusă mai ales pentru exerciții. 4. Materie de învățământ. [Pron. -diu, pl. -ii. / < it. studio, lat. studium, cf. fr. étude]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z