Definita cuvantului marchiză
MARCHÍZĂ s.f. I. Soție de marchiz. II. 1. Acoperiș mic, de obicei din sticlă, plasat deasupra intrării principale a unei case. 2. Mic vestibul cu pereții de sticlă la intrarea unor case. 3. Cabină de locomotivă. 4. Fotoliu stil Ludovic al XIV-lea, cu spătar larg și de înălțime redusă. [< fr. marquise].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu marchiză
feliuță, feliuțe s. f. (dim.) tânără frumoasă, cu nuri, care merită a fi acostată. Vezi definitia »
CVINTESÉNȚĂ s.f. v. chintesență. Vezi definitia »
PROTUBERÁNȚĂ s.f. Ieșitură în afară a unui obiect, a unui organ etc.; proeminență. ◊ (Anat.) Protuberanță inelară = segment al encefalului, situat între bulb, pedunculii cerebrali și cerebel. ♦ (la pl.) Proeminențe de culoare roșie pe suprafața Soarelui, formate din mase uriașe de gaze incandescente care ating înălțimi de sute de mii de kilometri. [< fr. protubérance, cf. lat. protuberantia]. Vezi definitia »
RETIRÁDĂ s.f. Closet, latrină. [< fr. retirade, germ. Retirade, it. retirata]. Vezi definitia »
PIGMENTOGENÉZĂ s.f. Procesul fiziologic de formare a pigmenților. [Cf. lat. pigmentum – pigment, gr. genesis – naștere]. Vezi definitia »