șúgă, șúgi, s.f. (reg.) 1. boală a oilor. 2. belea, necaz, nenorocire. 3. (fig.) grup de copii nebunatici. Vezi definitia »

VÉRVĂ s. f. Însuflețire, avânt, imaginație, fantezie care animă pe cineva (fiind exprimată prin cuvinte); bogăție verbală rezultată din această stare de spirit; volubilitate. ◊ Expr. A fi în (sau in) vervă = a) a fi însuflețit, volubil, avântat; b) (despre sportivi, artiști etc.) a manifesta o formă deosebit de bună. – Din fr. verve. Vezi definitia »

PROMETAZÍNĂ s. f. produs de sinteză, cu acțiune sedativă, antihistaminică și antiemetică. (< fr. prométhasine) Vezi definitia »

lăchiță s. m. sg. homosexual pasiv. Vezi definitia »

HÁZNĂ, hazne, s. f. (Reg.) Folos. – Din magh. haszon. Vezi definitia »