Definita cuvantului melic
MELÍC s. n. (Reg.) Nărav, obicei prost (la animale). Ex.: spunem că un cal are melic, atunci când lovește cu piciorul, când mușcă sau când, înhămat fiind, se sperie de obiectele care-i apar în raza vizuală, devenind greu de controlat. Termenul este frecvent folosit în satele de pe valea Vâlsanului, județul Argeș.
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu melic
SCHEMÁTIC, -Ă I. adj. care reprezintă un lucru în trăsături generale; (depr.) care nu iese din anumite tipare fixe, șabloane; rigid, dogmatic: superficial. II. s. f. alcătuire, concepție cu caracter de schemă. (< fr. schématique) Vezi definitia »
becísnic / bicísnic (înv.) adj. m., s. m., pl. becísnici / bicísnici; adj. f., s. f. becísnică / bicísnică, pl. becísnice / bicísnice Vezi definitia »
NUCLÉIC, nucleici, adj. (În sintagma) Acid nucleic = acid organic complex care conține în moleculă baze azotate de tip special, acid fosforic etc., având un rol fundamental în sinteza proteinelor din organism și în transmiterea caracterelor ereditare; acid nucleinic. [Pr.: -cle-ic] – Din fr. nucléique. Vezi definitia »
GENÉTIC, -Ă, genetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a biologiei care studiază fenomenele și legile eredității și variabilității organismelor. 2. Adj. Care aparține geneticii (1) sau genezei, privitor la genetică sau la geneză. – Din fr. génétique. Vezi definitia »
MAREMÁTIC, -Ă adj. propriu maremei. (< fr. maremmatique) Vezi definitia »