CẤRCOTĂ, cârcote, s. f. (Pop. și fam.) Neînțelegere, ceartă, gâlceavă. ◊ Loc. vb. A intra (sau a se băga) în cârcotă (cu cineva) = a se certa (cu cineva). – Cf. scr. krkotja „lipsă de mlădiere, inflexibilitate”. Vezi definitia »

streájcă s.f. (reg.) mână curentă. Vezi definitia »

VITREODENTÍNĂ s. f. dentină vitroasă. (< vitreo- + dentina) Vezi definitia »

CORECLÍZĂ s.f. Ocluziune, închidere patologică a pupilei. [< fr. coréclise, cf. fr. kore – pupilă, kleiein – a închide]. Vezi definitia »

MUȘCHIULATÚRĂ s.f. v. musculatură. Vezi definitia »