EDENTÁȚIE s.f. Lipsă (totală sau parțială) a dinților. [După fr. édenter]. Vezi definitia »

EXTROSPÉCȚIE s. f. observare a trăirilor psihice ale altora. ◊ metodă psihologică bazată pe observarea obiectivă a fenomenelor lumii exterioare. (< fr., engl. extrospection) Vezi definitia »

CIRCUMLOCÚȚIE, circumlocuții, s. f. (Livr.) Perifrază. – Din lat. circumlocutio, fr. circonlocution. Vezi definitia »

TONITROFOBÍE s. f. teamă patologică de tunete. (< engl. tonitrophobia) Vezi definitia »

BIOTERAPÍE s. f. Utilizarea terapeutică a unor produse provenite de la ființe vii. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biothérapie. Vezi definitia »