Definita cuvantului mefitic
MEFÍTIC, -Ă adj. (Rar) Cu miros urât; infect. [Cf. fr. méphitique, lat. mephiticus < mephitis – duhoare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu mefitic
IZOSILÁBIC, -Ă adj. (despre cuvinte) cu același număr de silabe. (< fr. isosyllabique) Vezi definitia »
LÁIC, -Ă, laici, -e, adj. (Adesea substantivat) Care este din afara religiei și a tagmei bisericești, specific acestui domeniu; mirenesc, lumesc. ♦ Fig. (Fam.) Care nu cunoaște, nu este inițiat într-un anumit domeniu. [Pr.: la-ic] – Din fr. laïque, lat. laicus.
Sursa: DEX '98 Trimisă de Joseph, 13 May 2004 Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 Greșeală de tipar
Laic ≠ bisericesc, cleric, religios
Sursa: Antonime Greșeală de tipar
láic adj. m., pl. láici; f. sg. láică, pl. láice
Sursa: Dicționar ortografic Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 Greșeală de tipar
LÁIC, -Ă adj. (Adesea s.) Nebisericesc, lumesc; mirean. [Pron. la-ic. / cf. fr. laïque, it. laico, lat. laicus].
Sursa: DN Greșeală de tipar
LÁIC, -Ă adj., s. m. f. 1. (cel) care nu face parte din rândul clerului; lumesc; mirean. 2. (fig.) (om) care nu este inițiat într-un anumit domeniu. (< fr. laïque, lat. laicus, gr. laikos)
Sursa: MDN Vezi definitia »
PROCLÍTIC, -Ă adj. (Despre cuvinte) Care se leagă de cuvântul următor și nu are accent propriu. [< fr. proclitique, cf. gr. proklitikos]. Vezi definitia »
TELESCÓPIC, -Ă, telescopici, -ce, adj. 1. Care aparține telescopului, privitor la telescop; care se face sau se vede cu ajutorul telescopului, bazat pe utilizarea telescopului. 2. (Despre tuburi) Care pătrunde în golul altui tub, fără joc prea mare; (despre mecanisme) alcătuit din tuburi glisante care permit alungirea ori scurtarea. – Din fr. télescopique. Vezi definitia »
BOTÁNIC, -Ă, botanici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care se ocupă cu studiul structurii și dezvoltării plantelor, al originii și evoluției lor etc. 2. Adj. Care aparține botanicii (1), care se referă la botanică. ◊ Grădină botanică = grădină în care sunt prezentate colecții de plante vii, cultivate în condiții naturale sau de seră. – Din fr. botanique. Vezi definitia »