CRANIOLOGÍE s.f. Parte a antropologiei care se ocupă cu studiul craniului. [Gen. -iei, var. cranilogie, cranologie s.f. / < fr. crâniologie, cf. gr. kranion – craniu, logos – știință]. Vezi definitia »

ORGANOGRAFÍE s.f. 1. Ramură a zoologiei și a botanicii care se ocupă cu descrierea organelor animalelor și ale vegetalelor. 2. Descrierea amănunțită a părților unui instrument muzical și a modului de funcționare a acestuia. [Gen. -iei. / < fr. organographie]. Vezi definitia »

CONFRUNTÁȚIE s. f. confruntare. (< fr. confrontation, lat. confrontatio) Vezi definitia »

ELECTRONOGRAFÍE, electronografii, s. f. (Med.) 1. Metodă de investigare a câmpurilor electrice din corpul uman, precum și a modificărilor acestora, în condiții de boală. 2. (Concr.) Imagine a câmpurilor electrice clin corpul uman; clișeu cu această imagine. – Din engl. electrography. Vezi definitia »

ELECTRONOGRAFÍE s. f. 1. metodă de evidențiere a câmpurilor electrice din corpul uman, precum și a modificărilor acestora, în condiții de boală, utilizând curenții de înaltă tensiune și mică intensitate, în regim de înaltă frecvență. 2. imagine a câmpurilor electrice din corpul uman; clișeu cu o asemenea imagine. (< engl. electronography) Vezi definitia »