ABSTENȚIONÍSM s. n. Abținere demonstrativă de la exercitarea dreptului de vot; doctrină care susține această atitudine. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. abstentionnisme. Vezi definitia »

CENTRÍSM s. n. 1. curent politic oportunist și conciliatorist în sânul partidelor social-democratice, caracterizat printr-o poziție de mijloc, situată între oportuniștii fățiși și aripa revoluționară marxistă. 2. tip de coaliție politică ce grupează, împotriva partidelor situate la extreme, forțele situate la centru. (< fr. centrisme, rus. țentrizm) Vezi definitia »

TERIOMORFÍSM s.n. (Fil.) Natură sau formă animală atribuită divinității sau figurilor divine. [Pron. -ri-o-. / cf. it. teriomorfismo]. Vezi definitia »

ANGLICANÍSM s. n. Religie de stat a Angliei (o formă de protestantism). – Din fr. anglicanisme. Vezi definitia »

MUZICALÍSM s. n. Tendință în artă modernă după care muzica poate fi tradusă în pictură prin culori, arabescuri etc. – Din fr. musicalisme. Vezi definitia »