BÓTCĂ, botce, s. f. (Reg.) Alveolă (2) în care se găsește matca. Vezi definitia »

COERÉNȚĂ s.f. Legătură, unire strânsă (între mai multe elemente, idei, lucruri). ♦ Proprietate a unui sistem de axiome de a nu admite contradicție între nici o pereche de propoziții care pot fi deduse din el. [Var. coherență s.f. / cf. fr. cohérence, lat. cohaerentia]. Vezi definitia »

AEROBIÓZĂ, s. f. Formă de viață a unor organisme, care consumă oxigenul molecular liber din aer¹. [Pr.: a-e-ro-bi-o-] – Din fr. aérobiose. Vezi definitia »

HIDRARGIRÓZĂ s. f. erupție cutanată sau colorație anormală a tegumentelor datorită administrării unui tratament cu mercur. (< fr. hydrargyrose) Vezi definitia »

a face treabă mică expr. (eufem.) a urina, a face pipi. Vezi definitia »