AMIDOPIRÍNĂ s.f. Medicament obținut din antipirină, cu acțiune febrifugă și analgezică; piramidon. [< fr. amidopyrine]. Vezi definitia »

COLONÉTĂ, colonete, s. f. (Inv.) Diminutiv al lui coloană (1); coloană mică și subțire, folosită mai ales în construcția galeriilor, a porticurilor etc. – Din fr. colonnette. Vezi definitia »

TOXOPLASMÓZĂ s.f. Boală produsă de toxoplasmă, care are o evoluție variabilă. [< fr. toxoplasmose]. Vezi definitia »

CLÁNȚĂ, clanțe, s. f. 1. Mâner metalic montat la broasca ușii sau a porții, care prin apăsare, face să funcționeze mecanismul de închidere și de deschidere al acestora; clampă. 2. Fig. (Peior. și fam.) Gură. ◊ Expr. A(-i) da cu clanța = a vorbi mult, întruna (și despre lucruri mărunte). Rău (sau bun) de clanță, se spune despre un om care vorbește mult (și inutil) sau despre un om certăreț. A se lua (cu cineva) la clanță = a se certa (cu cineva). Ține-ți clanța! sau tacă-ți clanța! = nu mai vorbi! taci!; – Cf. clanț. Vezi definitia »

PORTHÁRTĂ s.f. Geantă specială pentru hărți, regulamente etc., care se poartă atârnată la șold. [Var. porthart s.n. / după fr. porte-cartes]. Vezi definitia »