MOTOCÉL, motocei, s. m. Ghemuleț; canaf, ciucure. – Motoc + suf. -el. Vezi definitia »

IEZĂRÉL, iezărele, s. n. Diminutiv al lui iezer. Vezi definitia »

SCALPÉL, scalpele, s. n. (Adesea fig.) Cuțitaș cu lamă ascuțită, curbă, cu unul sau cu două tăișuri, folosit la disecțiile anatomice și în chirurgie. [Pl. și: scalpeluri] – Din fr. scalpel. Vezi definitia »

ȘERPURÉL, șerpurei, s. m. (Pop.) Șerpișor. – Șarpe + suf. -urel. Vezi definitia »

MĂZDRĂCÉL, măzdrăcele, s. n. Diminutiv al lui mazdrac. Vezi definitia »