ESCALÁDĂ, escalade, s. f. Escaladare; suire, cățărare; ascensiune. ♦ Fig. Extindere treptată a unei acțiuni, a unui conflict etc.; escaladare. – Din fr. escalade. Vezi definitia »

OMNIPOTÉNȚĂ s.f. Putere nelimitată; atotputernicie. [Cf. fr. omnipotence, cf. lat. omnis – tot, potentia – putere]. Vezi definitia »

EPICARDÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a epicardului. [< fr. épicardite]. Vezi definitia »

PLEZNITÚRĂ s. f. v. plesnitură. Vezi definitia »

BEREGÁTĂ, beregate, s. f. (Pop.) Laringe, înghițitoare; p. ext. partea gâtului în care se află laringele; gâtlej. – Comp. sb. berikat. Vezi definitia »