ELECTROACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la electroacustică. II. s. f. ramură a acusticii care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers. (< fr. électro-acoustique, /II/ germ. Electroakustik) Vezi definitia »

OCEANOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la oceanografie. [Pron. -cea-. / cf. fr. océanographique]. Vezi definitia »

PEDIÁTRIC, -Ă adj. Referitor la pediatrie. [Pron. -di-a-. / < fr. pédiatrique]. Vezi definitia »

PERICÉNTRIC, -Ă adj. situat în jurul centrului. (< fr. péricentrique) Vezi definitia »

BUNTÚȘNIC, buntușnici, s. m. (Înv., arh. și reg.) Conjurat, răzvrătit, rebel. – Rus buntovščik. Vezi definitia »