TONSÍLĂ s. f. amigdală (1). (< fr. tonsille) Vezi definitia »

SÂSÂITÚRĂ, sâsâituri, s. f. Sunet carcteristic scos de șerpi, gâște etc.; sâsâit¹. ♦ Sunet rezultat din rostirea repetată a interjecției „ss!” (cu scopul de a obține liniște). [Pr.: -sâ-i-] – Sâsâi + suf. -tură. Vezi definitia »

prișcálă, prișcále, s.f. (reg.) 1. scândurică sau lopățică de brad (folosită în jocurile copiilor); (în construcții) de-a prișcala = numele unui joc de copii, în care un jucător este lovit pe spate cu prișcala, pentru a-l ghici pe cel care l-a lovit. 2. praștie. Vezi definitia »

cobză, cobze s. f. gură. Vezi definitia »

ALVEOGRÁMĂ s. f. înregistrare la alveograf. (< fr. alvéogramme) Vezi definitia »