STEATONECRÓZĂ, steatonecroze, s. f. (Med.) Necroză a țesutului gras. [Pr.: ste-a-] – Din fr. stéatonécrose. Vezi definitia »

LIMITÁNTĂ s.f. (Anat.) Formație fină, lamelară care separă două categorii de țesuturi din constituția aceluiași organ. [Cf. fr. limitante]. Vezi definitia »

HOMOSFÉRĂ s.f. Strat inferior al atmosferei, situat între sol și altitudinea de 100 km, în care constituenții principali (azotul și oxigenul) rămân în aceleași proporții. [Var. omosferă s.f. / < fr. homosphére]. Vezi definitia »

pichirícă s.f. (reg.) pui mic de găină pitică; pichirin. Vezi definitia »

CINERÁMĂ s. f. Procedeu de filmare pe trei pelicule și de proiectare sincronizată a imaginilor astfel obținute cu ajutorul a trei aparate de proiecție pe un ecran semicircular. – Din fr. cinérama. Vezi definitia »