CÂINÍE s. f. Atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime; câinoșenie. – Câine + suf. -ie. Vezi definitia »

DOTÁȚIE s. f. capacitate înnăscută care face posibile performanțe; dotare (2). ◊ mijloace materiale puse la dispoziția cuiva prin dotare. (< fr. dotation, lat. dotatio) Vezi definitia »

HĂINĂRÍE, (1) hăinării, s. f. 1. (Rar) Magazin în care se vând haine gata confecționate. 2. Cantitate mare de haine. – Haină + suf. -ărie. Vezi definitia »

RECREÁȚIE s.f. Faptul de a (se) recrea¹; recreare; odihnă după un efort susținut; destindere. ♦ Pauză între două ore de curs în școli. [Gen. -iei, var. recreațiune s.f. / cf. fr. récréation, lat. recreatio]. Vezi definitia »

XENOPATÍE s. f. delir în care bolnavul e convins că se acționează asupra sa de la distanță prin sugestie, hipnoză etc. (< fr. xénopathie) Vezi definitia »