LEISHMANÍE s.f. (Zool.) Protozoar parazit endocelular uman. [< Pron. leș-ma-ni-e, gen. -iei. / < fr. leishmanie, cf. W. B. Leishmann – descoperitorul parazitului]. Vezi definitia »

PERTURBÁȚIE s. f. perturbare. ♦ ĩi atmosferice = totalitatea fenomenelor atmosferice care produc schimbarea în rău a vremii. (< fr. perturbation, lat. perturbatio) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

HOMEOSTAZÍE s. f. 1. proprietate a organismelor vii de a-și menține constantele fiziologice în condiții diferite de mediu. ◊ (genet.) menținere constantă a genomului într-o populație. 2. tendință a sistemelor autoreglabile de a-și menține constante anumite stări sau coordonate de definiție; homeostază. 3. echilibru natural, biologic și ecologic, în biosferă și ecosisteme. ◊ echilibru al mediului interior al individului. (< fr. homéostasie) Vezi definitia »

LEXICOGRAFÍE s. f. Disciplină a lingvisticii care stabilește principiile și metodele practice de întocmire a dicționarelor. ♦ Totalitatea dicționarelor (dintr-o țară, dintr-o epocă, dintr-un domeniu etc.). – Din fr. lexicographie. Vezi definitia »