REFECTÓR s.n. (Rar) Sală de mâncare, sufragerie comună într-o mănăstire, în internate et. [Var. refectoriu s.n. / < lat. refectorium, cf. fr. réfectoire]. Vezi definitia »

DIALIZATÓR s. n. dializor. (< dializa + -tor) Vezi definitia »

LABORATÓR s.n. Local înzestrat cu instalații speciale (aparate, instrumente etc.) unde se fac experiențe și lucrări de fizică, de chimie, de biologie etc. [Var. laboratoriu s.n. / cf. fr. laboratoire, germ. Laboratorium]. Vezi definitia »

mancator de excremente Vezi definitia »

isprăvitór, isprăvitoáre, adj. (înv.) corector. Vezi definitia »