Definita cuvantului sfară
SFÁRĂ s. f. Miros greu (și fum) rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii, de la lumânări de seu etc.; fum înecăcios. ◊ Expr. A da sfară în țară (sau, rar, în sat, în mahala etc.) = a da de știre, a răspândi o veste. [Var.: șfáră s. f.] – Din sl. skvara.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sfară
METÓDICĂ s. f. 1. ramură a pedagogiei care studiază principiile și metoda de predare proprii fiecărui obiect de studiu. 2. lucrare pedagogică în care sunt expuse metode la un anumit obiect de studiu. (< germ. Methodik, rus. metodika) Vezi definitia »
SERÍNĂ s.f. Aminoacid natural din compoziția proteinelor. [< fr. sérine]. Vezi definitia »
filodórmă (filodórme), s. f. – Sumă de bani plătită pentru obținerea cedării unor drepturi. Ngr. φιλοδώρημα (Candrea; Gáldi 190). Vezi definitia »
erátă (eráte), s. f. – Listă la sfîrșitul unei cărți în care sînt îndreptate greșelile de tipar sau de fond. Lat. errata (sec. XIX). Vezi definitia »
MICROELECTRÓNICĂ s.f. Tehnologie care studiază micșorarea continuă a pieselor și aparatelor electronice până la dimensiuni microscopice. [Gen. -cii. / et. incertă]. Vezi definitia »