SPIROSCOPÍE s. f. examen al respirației cu ajutorul spirometrului, care măsoară volumul aerului expirat. (< fr. spiroscopie) Vezi definitia »

EMBRIOCARDÍE, embriocardii, s. f. Ritm cardiac patologic apărut în miocarditele grave, caracterizat prin accelerarea bătăilor inimii și prin egalizarea pauzelor și a tonalităților celor două zgomote ale ei; ritm fetal. [Pr.: -bri-o-] – Din fr. embryocardie. Vezi definitia »

OBSÉSIE s.f. 1. Imagine, idee care urmărește pe cineva neîncetat; preocupare chinuitoare. 2. Tulburare mintală provocată de o idee fixă (teamă, impulsie). [Gen. -iei, var. obsesiune s.f. / cf. fr. obsession, lat. obsessio – asediu]. Vezi definitia »

TENOPEXÍE s. f. fixare a tendonului unuia dintre mușchii ochiului în operația de strabism. (< fr. ténopexie) Vezi definitia »

OLEOBROMÍE s.f. Procedeu cu ajutorul căruia se obțin fotografii de mare valoare estetică prin folosirea unor cerneluri grase. [Gen. -iei. / cf. engl. oil – ulei, bromide – bromură]. Vezi definitia »