BĂLĂNUȚĂ, Leopoldina (1934-1998, n. Păulești, jud. Vrancea), actriță română de teatru și film. Creații elaborate cu inteligență și sensibilitate (pe scenă: „Doi pe un balansoar” de Gibson, „Jocul ielelor” de C. Petrescu, „Antigona” de Sofocle; în film: „Pisica de mare”, „Nunta de piatră”, „Dicolo de pod”). Vezi definitia »

STROPOLEÁLĂ, stropoleli, s. f. (Reg.) Faptul de a stropoli; roboteală. – Stropoli + suf. -eală. Vezi definitia »

ȘÚSTĂ, șuste, s. f. (Arg.) Aranjament, învoială (necinstită) între două sau mai multe persoane. – Et. nec. Vezi definitia »

mîță (-țe), s. f. – Pisică. – Megl. mață. Creație expresivă, comună multor idiomuri, cf. it. micio, v. fr. mite, sp. miz(o), germ. Mieze, bg., sb., cr. maca (de unde megl., ngr. μάτσιον, alb. matsë), v. Diez, I, 276; Cihac, II, 190; Meyer 263; Șeineanu, Semasiol., 177; Berneker, II, 1; REW 5557. Der. mîț, s. m. (pisoi); mîțesc, adj. (de pisică); mîțan, s. m. (pisoi, cotoi); mîțește, adv. (ca pisicile); mîțișor, s. m. (creangă de salcie în floare, servește drept ramură de palmier în Dumica Floriilor); mîțos, adj. (capricios). – Din rom. provine mag. móca (Edelspacher 19). Vezi definitia »

ROCÁDĂ s.f. 1. Mișcare la jocul de șah între rege și tură, pe care fiecare jucător o poate efectua numai o singură dată în cursul unei partide, prin care una dintre ture se aduce lângă rege, iar acesta trece peste ea. ♦ (Rar) Fel anumit de schimb de locuință. 2. Comunicație paralelă cu linia frontului pe care se mișcă rezervele unei armate. ♦ Arteră de rocadă = arteră destinată circulației de tranzit, amenajată în exteriorul unei localități. [< fr. rocade, cf. germ. Rockade]. Vezi definitia »