MANÍE s.f. 1. Stare psihică bolnăvicioasă manifestată prin obsesia unei idei fixe. 2. Obsesie, preocupare exclusivă pentru ceva; ciudățenie, toană. [Gen. -iei. / cf. fr. manie, lat. mania, gr. mania – furie]. Vezi definitia »

PLASMOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care studiază reacțiile chimice ale plasmei (2). [Cf. fr. plasmo-chimie]. Vezi definitia »

TUTUNGERÍE, tutungerii, s. f. Mic magazin în care se vând țigări, chibrituri, ziare etc.; debit, tutunărie (2). – Tutungiu + suf. -ărie. Vezi definitia »

ACNEMÍE s. f. absența congenitală a membrelor inferioare. (< fr. aknémie) Vezi definitia »

HIPOESTEZÍE s. f. hiposensibilitate. (< fr. hypoesthésie) Vezi definitia »