PRĂȘTÍNĂ¹, prăștini, s. f. (Reg.) Rachiu de tescovină sau de drojdie; boștină. – Din bg. praština. Vezi definitia »

AXIÓMĂ, axiome, s. f. 1. Adevăr fundamental admis fără demonstrație, fiind evident prin el însuși. 2. Enunț prim, nedemonstrat, din care se deduc, pe baza unor reguli, alte enunțuri. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiome. Vezi definitia »

MÁTĂ s. f. produs metalurgic între minereul brut și produsul finit. (< fr. matte) Vezi definitia »

spusătúră, spusătúri, s.f. (înv.) zisă, spusă, spusăciune. Vezi definitia »

CERÁMICĂ s.f. Tehnica și arta de a fabrica obiecte din argilă (sau din substanțe plastice asemănătoare). ♦ Obiecte de argilă făcute prin această tehnică. [Gen. -cii. / < fr. céramique]. Vezi definitia »