cepelí, cepelésc, vb. IV (reg.) a vorbi peltic, a sâsâi. Vezi definitia »

GOLÍ, golesc, vb. IV. 1. Tranz. A scoate sau a consuma întregul conținut dintr-un vas, recipient, spațiu etc.; a deșerta. ♦ Refl. pas. (Despre vase, recipiente, spații etc.) A rămâne gol², fără ființe, pustiu. 2. Refl. (Fam.; despre ființe) A evacua fecalele sau urina din organism. – Din gol². Vezi definitia »

prustulí, prustulésc, vb. IV (reg.; despre rocile de munte) a găuri cu prustarul (v.). Vezi definitia »

talí s.n. (reg.; înv.) plecăciune. Vezi definitia »

julí (julésc, julít), vb. – A răni ușor, a zdreli. – Mr. julesc, julire, megl. dejulés. Sl. *žuliti, cf. sl. sŭžuliti „a tăia”, bg. zŭljă, sb., cr., slov. žuliti (Cihac, II, 161; DAR). – Der. julitură, s. f. (rană ușoară, zdrelitură). Vezi definitia »