Definita cuvantului motivic
MOTÍVIC, -Ă adj. (Rar) Referitor la motiv (II, 1). [Cf. germ. motovisch].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu motivic
TRICÓNIC s.n. Plan de biserică în care sunt înscrise trei abside opuse intrării, racordate între ele printr-un dreptunghi. [< fr. triconique]. Vezi definitia »
MONOCLÍNIC, -Ă adj. (despre cristale) cristalizat în forma unei prisme dreptunghiulare oblice. (< fr. monoclinique) Vezi definitia »
țîrcóvnic (-ci), s. m. – Dascăl. – Var. țercovnic, țîrcomnic. Sl. crŭkovĭnikŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Cihac, II, 435; Conev 108), cf. bg. crăkovnik, slov., rus. cerkovnik. Vezi definitia »
CLÉRIC s. m. membru al clerului. (< lat. clericus) Vezi definitia »
ANÓMIC, -Ă adj. Referitor la anomie; neorganizat, dezorganizat. [< fr. anomique]. Vezi definitia »