NERĂBDÁRE s. f. Lipsă de răbdare; impaciență; starea celui nerăbdător; neastâmpăr (provocat de așteptare), încordare, înfrigurare; dorință arzătoare, grabă de a începe, de a întreprinde, de a termina ceva. ◊ Loc. adv. Cu nerăbdare = în mod nerăbdător; cu înfrigurare. ♦ Enervare, iritare; nervozitate. – Ne- + răbdare. Vezi definitia »

NEADAPTÁRE, neadaptări, s. f. Neputință de adaptare. [Pr.: ne-a-] – Ne- + adaptare. Vezi definitia »

SUBSUMÁRE s.f. Acțiunea de a subsuma și rezultatul ei; subordonare. [< subsuma]. Vezi definitia »

DECONTÁRE, decontări, s. f. Faptul de a deconta; operație contabilă prin care se justifică întrebuințarea unei sume primite; decont. – V. deconta. Vezi definitia »

ȘUȘUÍRE, șușuiri, s. f. Acțiunea de a șușui și rezultatul ei. – V. șușui. Vezi definitia »