rămâitór, rămâitoáre, adj. (înv.) care dăinuie; durabil, statornic. Vezi definitia »

CONCHISTADÓR s. m. nume dat aventurierilor spanioli din sec. XV-XVI care plecau să cucerească teritorii în America sau în altă parte a lumii. (<sp., fr. conquistador) Vezi definitia »

ADJUDECĂTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face adjudecarea la o licitație. [Cf. fr. adjudicateur]. Vezi definitia »

ZELATÓR, -OARE, zelatóri, -oare, adj., s.m. și s.f. (Om) Zelos; Zelot (1). (din fr. zélateur) Vezi definitia »

GLISÓR s. n. 1. dispozitiv care permite unor tipuri de vehicule să alunece pe o pernă de aer deasupra unei suprafețe plane. 2. (tehn.) cursor. (< fr. glissoir) Vezi definitia »