REAFLÁ, reáflu, vb. I. Tranz. (Rar) A afla din nou; a regăsi. [Pr.: re-a-] – Re¹- + afla. Vezi definitia »

spiculá², pers. 3 sg. spiculeáză, vb. I (reg.; despre graminee) a înspica. Vezi definitia »

CIRCULÁ, círcul, vb. I. Intranz. 1. A fi în mișcare, a se deplasa; a umbla. ♦ (Despre vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit și la anumite ore). 2. (Despre lichide, gaze) A fi în mișcare neîntreruptă (revenind mereu la punctul de plecare). 3. (Despre idei, știri, zvonuri etc.) A se transmite de la unul la altul, a se răspândi. 4. A întrebuința în mod curent; a avea valoare. Moneda aceasta nu mai circulă. – Din fr. circuler, lat. circulari. Vezi definitia »

DESIGILÁ vb. I. tr. A rupe sigiliul, a deschide ceva sigilat. [< de- + sigila]. Vezi definitia »

TRANSFILÁ vb. I. tr. (Mar.) A lega, a prinde cu saule. [< fr. transfiler]. Vezi definitia »