AMINÁRE s. f. introducere a radicalului amino în molecula unui compus. (după fr. amination) Vezi definitia »

AUTOMIȘCÁRE s. f. mișcare, dezvoltare, devenire neîntreruptă a naturii, societății și gândirii, determinată de cauze, de contradicții interne proprii tuturor obiectelor și fenomenelor. (după rus. samodvijenie) Vezi definitia »

DECOLMATÁRE, decolmatări, s. f. Acțiunea de a decolmata și rezultatul ei. – V. decolmata. Vezi definitia »

înveștíre s.f. (înv.) V. înveștere. Vezi definitia »

INSINUÁRE s.f. Acțiunea de a (se) insinua și rezultatul ei. ♦ Vorbă, aluzie prin care se lasă să se înțeleagă un anumit lucru. ♦ Strecurare, infiltrare; insinuație. [Pron. nu-a-. / < insinua]. Vezi definitia »