STADIMÉTRU s.n. Instrument folosit în ridicările topografice efectuate prin metoda stadimetriei; tahimetru. [< fr. stadiomètre]. Vezi definitia »

HIPOGÁSTRU s.n. Partea inferioară a abdomenului. [Var. ipogastru s.n. / < fr. hypogastre, cf. gr. hypo – sub, gaster – stomac]. Vezi definitia »

DECAÉDRU s.n. Poliedru cu zece fețe. [Pron. -ca-e-. / cf. fr. décaèdre < gr. deka – zece, hedra – bază]. Vezi definitia »

HEMOTAHOMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea vitezei de circulație a sângelui. (< engl. hemotachometer) Vezi definitia »

CRONOMÉTRU, cronometre, s. n. Instrument de precizie care funcționează pe principiul ceasornicului, permițând măsurarea timpului până la fracțiuni de secundă (folosit la normarea proceselor de muncă, la determinarea rezultatelor în întreceri sportive etc.). – Din fr. chronomètre. Vezi definitia »