BESTIÁR I. s. m. cel care lupta cu fiarele sălbatice în arenele amfiteatrelor romane, în circuri. II. s. n. loc în care sunt închise animale sălbatice. (< lat. bestiarius, fr. bestiaire) Vezi definitia »

scruntár, scruntáre și scruntáruri, s.n. (reg.) 1. loc nisipos sau pietros; scruntărie. 2. loc ridicat, dâmb. 3. râpă cu pietre, făcută de șuvoiul apelor. 4. (în sintagma) scruntar de pădure = pădurice; pâlc de pădure. 5. (adj.) curat. Vezi definitia »

TOXIALIMENTÁR, -Ă adj. referitor la intoxicația alimentară. (< fr. toxi-alimentaire) Vezi definitia »

MOAR s. n. 1. țesătură de mătase sau de bumbac mercerizat, cu reflexe lucioase, ondulate, care se schimbă după poziția din care e privită. 2. perturbație vizibilă pe ecranul unui televizor constând dintr-o rețea de linii cu deplasare aleatorie. (< fr. moire) Vezi definitia »

DISPENSÁR s.n. Instituție sanitară unde se dau consultații medicale gratuite. ♦ Local unde este instalată o astfel de instituție. / < fr. dispensaire]. Vezi definitia »