Definita cuvantului mundium
MÚNDIUM s.n. Puterea și dreptul de tutelă pe care le avea bărbatul asupra soției și copiilor săi în vechiul drept germanic. [Pron. -di-um. / < germ. Mundium].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu mundium
PANTÚM, pantumuri, s. n. Specie fixă a poeziei lirice, în care al doilea și al patrulea vers dintr-un catren formează primul și al treilea vers din catrenul următor. [Pl. și: pantume] – Din fr. pantoum. Vezi definitia »
ZBÚCIUM, (rar) zbuciume, s. n. 1. Stare de neliniște sufletească; frământare, zbuciumare, neastâmpăr. 2. Mișcare grăbită, agitată și zgomotoasă; agitație, tumult, învălmășeală. – Din zbuciuma (derivat regresiv). Vezi definitia »
FÍLUM s. n. încrengătură. (< lat., fr. phylum) Vezi definitia »
PARABÉLLUM s. n. pistolet semiautomat, ca armă de război. (< germ. Parabellum) Vezi definitia »
volum urinar scazut Vezi definitia »