Definita cuvantului muzică
MÚZICĂ s.f. 1. Arta de a îmbina în mod armonios sunete pentru a exprima idei, sentimente. 2. Știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei. 3. Operă, bucată muzicală, melodie; (p. ext.) totalitatea operelor muzicale. 4. Formație instrumentală; orchestră. ◊ Muzică militară = fanfară; (fam.) a-i face (cuiva) muzică = a-i face (cuiva) gălăgie, scandal. [Var. musică s.f. / < lat., it. musica, fr. musique < gr. mousike – arta poeziei și a cântecului].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu muzică
SUPRARENÍNĂ s. f. (Biol.) Adrenalină. – Supra- + renină (rar). Vezi definitia »
CUNÉTĂ s. f. rigolă în radierul unui canal cu secțiune mare pentru a ușura scurgerea apelor cu debit mic. (< fr. cunette) Vezi definitia »
TELECÁMERĂ, telecamere, s. f. Cameră de luat vederi pentru televiziune. – Din fr. télécaméra. Vezi definitia »
CHITÁNȚĂ, chitanțe, s. f. Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. – Din fr. quittance. Vezi definitia »
PAPIÓTĂ, papiote, s. f. 1. Sul mic de carton pe care se înfășoară ața de cusut; p. ext. ață de cusut înfășurată pe acest sul. 2. (Astăzi rar) Sul mic de hârtie pe care femeile își răsucesc părul pentru a-l bucla. [Pr.: -pi-o] – Din fr. papillote. Vezi definitia »