ASOCIAȚIONÍSM s. n. Curent filozofic idealist care, de pe o poziție exclusiv analitică și statică, consideră psihicul ca o asociere mecanică de senzații, neglijând rolul activ al conștiinței. [Pr.: -ci-a-ți-o-] – Fr. associationnisme. Vezi definitia »

MUTÍSM s. n. Muțenie; p. ext. tăcere încăpățânată. – Din fr. mutisme. Vezi definitia »

SCIENTÍSM s. n. 1. concepție filozofică pozitivistă care consideră că știința, concepută ca un ansamblu de cunoștințe „pozitive”, exacte, eliberată de orice implicații „metafizice”, este singura în măsură să rezolve toate problemele cunoașterii; fetișizare a științei. 2. poziție teoretică avansată a unor savanți cu vederi avansate, dialectice. (< fr. scientisme) Vezi definitia »

ASCETÍSM s.n. Doctrină etică-religioasă care propovăduiește renunțarea la plăceri și impune o viață austeră și retrasă; viață de ascet, sihăstrie; (fig.) viață aspră și retrasă pe care și-o impune cineva. [Cf. fr. ascétisme, it. ascetismo]. Vezi definitia »

MODERANTÍSM s. n. atitudine și opinie de moderat; politică bazată pe moderație. (< fr. modérantisme) Vezi definitia »