ÎNMLĂDIÓS, -OÁSĂ, înmlădioși, -oase, adj. (Rar) Mlădios. [Pr.: -di-os] – În + mlădios. Vezi definitia »

ERIZIPELATÓS, -OÁSĂ adj. De natura erizipelului. [< fr. érysipélateux]. Vezi definitia »

NÁOS, naosuri, s. n. Parte principală a unei biserici, situată în mijlocul clădirii, între altar și pronaos; navă. ♦ Încăpere centrală a unui templu antic, destinată adăpostirii zeului căruia îi era închinat templul. – Din ngr. naós. Vezi definitia »

PIROLIGNÓS adj.m. Acid pirolignos = amestec acid obținut prin distilarea uscată a lemnului. [< fr. pyroligneux]. Vezi definitia »

MERCURÓS, -OÁSĂ adj. (Despre sărurile de mercur) Care conține mercur monovalent. [Cf. fr. mercureux]. Vezi definitia »